H Halkida în Timpul Istoriei

Semnificativa poziție a Halkidei a influențat dezvoltarea sa în centrul Evia și a avut ca rezultat fizic orașul mic, care a fost influențat de diverse, atât anatolice cât și notabile ale perioadei. Se dezvoltă continuu într-o rețea strategică de la început și în același timp a fost un punct de plecare pentru egemonia elenă a imperiului european.

Acest egemon a fost primul care a promovat categoriile orașului și a propus să-l completeze pentru a deveni un simbol al ceea ce va fi proeminent în orașul dinamic și plin de viață. Propria existență a orașului a fost determinată de perioada paleolitică, dar procesul sistematic al său poate caracteriza ca polismă a fost generat în jurul anului 3000 î.Hr. în arhaica perioadă neolitică. Această primă oraș a Halkidei a crescut în diverse părți ale semnificativei perioadei manice. Această primă oraș va trăi pentru o civilizație și, de asemenea, va proiecta din arheologice descoperiri sau din alte surse, în special aceste descoperiri sau descoperiri cu aur sau argint, în timp ce aceste au fost descoperite și cu fier, sticlă, piatră și alte materiale. În perioada, alte obiecte care au fost găsite din această faineță au fost utilizate cu genicoteria acmă care a parousia cu minimă catolică și a fost apocată și a fost așezată în antagoniști.

În perioada Halkidei în cronii mecanice, a fost un monon, exact din sporadică tehnologie, curioasă de la Americani, deoarece Halkideii au preluat cu un onomastor „Nou Catalog”, având aproximativ 40 ploi. În cronii geometrice, orașul se unifică și devine onomastă acmă, în timp ce mază cu Eretrea apoteloun tis duo semantikotereis poleis tis Evia. Categoriile de ascholountai cu emporio, ceramica și metalotehnia, din care lambaneți pithanos și onoma tis. Anaptixi tis poleis odigei synakoloutha stin axisi tou plithysmou kai telika ston apoikismo me tin idrysi pollon semantikon poleon sti Dysi, alla kai ston elladiko choro.

Idia exelixi akolouthei kai sta archaika chronia me to entono stoicheio tou apoikismou. To semantikotero gegonos, omos, ton chronon auton den einai o apoikismos, alla o polemos tou Lilandioy pediou pou diexichthi metaxy Halkideas kai Eretreas. Pisteyetai genika pos o polemos aytos den krithike se mia machi, alla akolouthisan polles kai se aytes voithisan tous machomenous kai symmachoi apo alles elladikes poleis. Telikoí nikites ston polemo ayto fainetai pos itan oi Halkideis.

Sta klassika chronia i Halkida voithise ston koino agona kata ton Person me ti symmetochi tis stis navymaxies tou Artemision, tis Salaminas kai sti machi ton Plataion, eno fainetai pos symmeteiche kai stin A' Athinaiki Symmachia. I prospatheia tis apomakrynisis tis apo ti Symmachia eiche os apotelesma tin ypotagi tis apo tous Athinaious kai tin egkatastasi athinaion klerouchon sta edafi tis. Sta chronia tou Peloponnisiakou polemou ypirse semantiki stratiotiki kai navytiki vasi. Ta chronia pou akolouthoun os to 342 p.Ch. einai idiaitera taragmena, opote kai dimiourgeitai to «Koino ton Evvoeon» kai etsi ginetai prospatheia mias statheropoiisis ton katastaseon. Protevousa sto Koino einai i poli tis Halkidas, alla akolouthoun polles peripeteies os tin emfanisi ton Makedonon.

Sta mesa peripou tou 4^ου aiōna p.Ch. kai meta tin enopoihisi olon ton ellinikōn poleōn kato apo ti Makedoniki dynami kai ōs ti Romaiki kataktisi i periodos einai gemati apo sygkrouseis, chōris omōs ayto na simainei kai anakopi tis anaptyxis tis poleis kai tis kallitechnikis tis prododou. Charaktiristo einai to gegonos oti to 323 p.Ch. erchetai sti Halkida o Stageiritis filosofos Aristotelis gia na pethanei ton epomeno chrono sto spiti tis meteras tou.

To 200 p.Ch. i poli katastreftetai apo ton Romaio stratigo Gaius Sulpicius Galba kai etsi egkainiazetai i romaiki katochi tis Evia, eno to 146 p.Ch. me tin oloklirotiki kataktisi tou elladikou chorou apo tous Romaious i poli epanidryetai, opōs egine kai me alles poleis. Ta chronia tis romaikokratias gia tin poli einai kai ayta sto synolo tous chronia akmis kai prododou genika gia tin Evia kai eidikotera gia tin poli tis Halkidas, opou echei tin monimi kai adiamfisvititi protokathedria.

Me to telos ton Romaikōn chronōn kai tin eisodo sta proima vyzantina chronia i poli ginetai i proti episkopi pou anikei sti diokaisonia tou mitropolititi Achaias, opōs kai diokitika anikei stin eparchia tis Achaias. I periodos ton vyzantinōn chronōn charaktirizetai apo ti metafora tis poleis pio konta pros ti thalassa, sti thesi tis semerinis poleis me semantiko limani tis ekkeno tou Agiou Stefanos. I poli ochyrothike ek neou sta chronia tou Ioustinianou pithanos gia na antimetōpisei tis diafores echthrikēs epidromēs. Etsi i poli epezeise ton aravikōn epidromōn tou 7^ου aiōna. Parola ayta i Halkida synechise na einai semantikos emporikos stathmos se oli ti diarkeia ton vyzantinōn kai ysterovyzantinōn chronōn, ōspou katastrefike apo tis normandikes epitheseis to 1146 pou dievthynontan to Rogiro tis Sikelias.

To 1204 me tin katalipsi tis Konstantinoupolis apo tous Stavroforous i Evia dotheke ōs timario ston flamando ippoti Jacques d' Avesnes gia ligo, kathōs argotera choristike se tria mere kai to kathena dotheke kai se lombardous ippotes tis oikogeneias ton delle Carceri kai Percorari. Aytōi itan oi onomastoi tritimorioi. Ta chronia tis Frankokratias einai chronia akmis gia ti varonia tis Halkidas toso apo to emporio, oso kai apo tin katergasia tis porfyras kai ti leitourgia ton trapeziōn organismōn ton Venetōn. Stadiaika i exousia tis Evia perase sti Venetia kai o vailos diōikouse to nisi. Meta tin anakatalipsi malista tis Konstantinoupolis to 1261 o latinōs patriarchis tis Kon/poleōs egkatastathike sti Halkida. Sta chronia ayta ōs to 1470 pou i poli epese stous Tourkous emene sta cheria ton Venetōn kyriōn tis kai den itan liges oi fores pou ypeferan apo tous peiratēs.

Tin periodos tis Tourkokratias logo tis epikairesis thesis tis kai pali katesthe edra tou Kapoudan Pasa kai parallila to Pasaliki tou Egripou itan diokitika diairesi pou symperilambane oli schedon ti Stereá Ellada. Stin periodo ekeinē ōs ton 17^ο aiōna peripou o ploutos tis Evia proseilkye tin egkatastasi se aytin agadōn, alla parallila polles fores ypirxe kai stochos peiratikois. Sta telē tou 17^ου aiōna poliorkīthike i Halkida apo to gnosto veneto nayarcho Morozini, chōris omōs apotelesma. Kata tin ekrixi tis ellinikīs epanastasis to 1821 kai para to gegonos oti to nisi tis Evia egine theatro pollōn machōn, oi ischyres tourkikes dynameis pou vriskontan sto nisi den to epetrepsan tin oristiki tou apeleytherōsi. Apo ton tourkiko zygō apallachthike oristika me tin paradōsi tis Halkidas stis 7 Aprilioy 1833 kai tis Karystou dyo meres argotera gia na entachthei sta oria tou neoidrythentos ellinikou kratous.